Cum văd eu lumea (1)

"În somn uiți drama vieții tale, uiți complicațiile și obsesiile, așa încît fiecare deșteptare este un început nou de viață, este o speranță nouă." - Emil Cioran

Fiecare apus este un sfârșit, iar fiecare răsărit un nou început. Pentru unii toată treaba asta e nesemnificativă, pentru puțini e ceva frumos și armonios, pentru alții e un non-sens, iar pentru marea majoritate, cei pierduți în rutină, e ceva ce trece cu vederea. E ciclul existențial al tuturor formelor de viață, dar noi, prea ocupați cu rutina și mult prea pierduți în iluziile noastre, suntem incapabili să observăm cea ce este frumos. Suntem ființe sociale dar parcă ceva totuși ne scapă, și oarecum ceva ne împiedică să devenim în totalitate cea ce ar trebui să fim. Adevărul e că nu știm să trăim în totalitate, nu reușim să savurăm clipa din toată splendoarea ei și pe lângă toate acestea încă ne mai credem și perfecți.

Trăim într-o lume în care superficialitatea e la putere. Falsitatea și ignoranța au înlocuit sinceritatea și bunătatea. Dar stați un pic! A existat oare cu adevărat bunătate în inimile oamenilor? Nu cred... Drept dovadă ne putem uita înapoi în trecut și istoria ne va arăta concret cine și ce suntem, și de ce suntem capabili. Înafară de faptul că nu respectăm natura și mediul înconjurător, suntem incapabili să ne respectăm chiar și propria specie. Nu ne respectăm nici măcar propriul corp și propria ființă. Alegem cu disperare drogurile, mâncarea nesănătoasă și obiceiurile nocive precum fumatul și consumul de alcool, toate acestea în exces, în loc să alegem un stil de viață sănătos și activ, atât fizic cât și mental. Suntem intoleranți, rasiști, homofobi, dornici de vărsare de sânge. Ne plac războaiele, ne place să radem tot, ne place să dăm cu bombe, și pe lângă toate acestea ne place să investim bani grei în așa ceva. Și ce e mai trist este faptul că mulți se îmbogățesc de pe urma războaielor. Deci cu alte cuvinte totul merge pe interes.

Trăim într-o lume în care banul este la putere. Totul, dar absolul totul, se învârte în jurul banului. Niște hârtii verzi sau de altă culoare aduc fericirea pentru cei mai mulți dintre semenii noștri. Adevărul trist este faptul că fără bani nu putem trăi în ziua de azi, dar în același timp banii nu aduc fericirea. Cu cât ai mai mult cu atât îți dorești mai mult. Bogatul niciodată n-o să vadă fundul sacului și niciodată n-o să știe ce înseamnă îndestularea. Suntem modelați în așa fel încât să nu fim mulțumiți niciodată. Dar dacă totuși reușim să trecem de aceste standarde și să ne ridicăm peste ele atunci devenim ființe superioare în cel mai profund sens al cuvântului.

Trăim într-o lume în care sentimentele sincere prea puțin sunt apreciate, sau aproape deloc. Din păcate sinceritatea în ziua de azi s-a înlocuit cu materialismul, siguranța, statutul social, averea și nu în ultimul rând interesul. Aproape jumătate dintre căsnicii se destramă, sau dacă nu atunci după un timp apare așa numitul fenomen de plafonare și obișnuință, având ca bonusuri certurile, înșelatul și neînțelegerile.

Pur și simplu asta este lumea în care trăim... umbra unui vis de altă dată, cenușa unei speranțe arse de mult. Dar cu toate acestea încă mai există oameni care știu să trăiască în totalitate. Încă mai există oameni optimiști care văd lumea în culori și nu în alb și negru.
Acest articol va avea o continuare.