Am decis să scriu acest articol ca urmare a unei conversaţii purtate recent cu cineva pe tema înţelepciunii şi a religiilor.
O să încep cu un exemplu care sună aşa: ceea ce este greu este baza a ceea ce este uşor. Expresia poate fi interpretată în mai multe moduri. De exemplu atunci când construim o casă prima dată trebuie să facem fundaţia, care trebuie să fie mai solidă decât clădirea în sine pentru a putea susţine toată construcţia. Un alt exemplu este rezultatul obţinut în urma unui antrenament intens şi greu. Cineva care se antrenează ani buni va reuşi să facă sfoara cu mai mare uşurinţă decât cineva care nu s-a antrenat nici odată.
Tot ce vroiam să spun cu aceste exemple este faptul că efortul depus inteligent şi înţelept la momentul potrivit se va răsplăti.
Dar oare ce este înţelepciunea că tot veni vorba despre ea? Valoarea unui om reprezintă oare numărul banilor din portofel, sau funcţia pe care o deţine, maşina de ultimă generaţie, casa imensă cu piscină? Nu cumva ceea ce suntem noi cu adevărat este mai important decât toate cele enumerate?
Gândirea noastră este iarăşi ceva ce este foarte importantă. Ce rost are să mergem la biserici şi să ne închinăm odată pe săptămână atunci când în restul zilelor profităm doar de restul oamenilor, îi umilim sau îi tratăm fără nici un respect.
Din cele enumerate putem să ne dăm seama singuri ce este înţelepciunea şi ce rol are ea. Este natura noastră adevărată, ceea ce suntem noi cu adevărat, felul în care ar trebui să acţionăm, calea pe care ar trebui să mergem.
Omul înţelept ajunge să trăiască şi să preţuiască prezentul, să nu se consume din cauza trecutului, şi să nu îşi facă planuri şi griji pentru viitor. De aici se trage şi expresia orientală de aici şi acum.
Aici şi acum se întâmplă totul, restul nu contează. Aici şi acum este momentul cel mai important, acum se întâmplă totul, nu s-a întâmplat în trecut şi nu se va întâmpla nici în viitor; doar aici şi acum.
Şi ca să înţelegem mai bine despre ce am vorbit până acuma, o să închei articolul cu un capitol din Tratatul Căii şi al Virtuţii de Lao Zi.
"Cel care cunoaşte oamenii este înţelept. Cel care se cunoaşte pe sine este luminat.
Cel care învinge oamenii este puternic. Cel care se învinge pe sine este foarte puternic.
Cel care cunoaşte îndestularea este bogat. Cel care acţionează cu perseverenţă are voinţă. Cel care nu-şi pierde natura este veşnic. Cel care a murit dar nu este uitat este nemuritor." - Lao Zi
