În acest articol voi arăta că de ce nu cred în zei și de ce nu urmez calea niciunei religii, și de ce am ales să fiu ateu. Am fost educat în spiritul creștinismului, și nu pot spune că a fost o educație rea sau greșită. Nu a fost un lucru rău că a trebuit să merg la biserică, ci era rău ceea ce se predica acolo. Nu eram de acord cu ce spunea preotul, sau mai bine spus cu ce predica, mereu îl contraziceam în gând. Toate acele povești biblice mi s-au părut mult prea fanteziste încă de pe vremea când eram copil. Trebuie să recunosc că până și în ziua de azi biserica pentru mine este un loc unde găsesc liniște sufletească, ca un fel de refugiu, chiar dacă nu cred în doctrină.
Nu cred în zei și sfinți. Nu cred în religii și nici în alte doctrine spirituale și de natură superstițioasă. Nu cred nici în Dumnezeu. Cred doar în ceea ce știința a putut demonstra. Ce s-a demonstrat pe căi empirice, prin mijloace științifice, mi se pare cel mai mare adevăr. Religia funcționează de mii de ani la nivel colectiv deoarece împinge oamenii spre o lene mentală, să nu gândească, să accepte ceea ce au gândit teologii și preoții pentru ei. "Crede și nu cerceta" - cel mai mare slogan de propagandă religioasă. Dacă stăm să analizăm cu atenție mesajul creștinismului, mai exact învățăturile lui Isus, ne putem da seama că acesta niciunde nu vorbește despre fanatism, sărbători calendaristice și alte prostii. Ideile lui principale sunt simple: iubire, toleranță și iertare. Și tocmai aceste lucruri simplu nu sunt totuși respectate. De mii de ani ne măcelărim între noi pe motive religioase, rasiale, etc. În numele religiei și al lui Dumnezeu s-a vărsat cel mai mult sânge pe Pământ. Cruciadele, inchiziția, vânătoarea de vrăjitoare, holocaustul, terorismul, etc., sunt doar câteva exemple care mă fac să mă simt aiurea că fac parte din rasa umană. Nici o altă formă de viață cu care împărțim planeta nu a comis genocid împotriva propriei sale specii, așa cum au făcut oamenii în numele religiei sau a divinităților.
Religia promovează ura și dezbinarea. Religia ne învață să nu fim toleranți. Să nu crezi că ești un om mai bun dacă te rogi seara înainte de culcare, sau dacă în fiecare duminică ești prezent la biserică. Ce creștin ești atunci când treci pe lângă un om sărac, sau arunci cu piatră într-un câine nevinovat? Ce creștin ești atunci când îți urăști vecinul pentru că îi homosexual, cu toate că Isus ți-a spus să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți, fără să sublinieze că aproapele tău nu trebuie să fie negru, gay, asiatic, etc.?
Religia a evoluat în timp, exact ca orice alt domeniu. La început oamenii primitivi divinizau animalele sălbatice, dar după ce au învățat cum să-i omoare au încetat să îi mai divinizeze. Tot oamenii primitivi sunt aceia care nu au înțeles fenomenele naturii și astfel s-a făcut o personificare pentru fiecare fenomen în parte, după care a urmat divinizarea lor. Astfel au luat naștere legendele zeilor antici. Se vede clar cum fiecare popor și civilizație s-a inspirat unul de la celălalt. Întâlnim aproape în fiecare cultură sau civilizație zeii războiului, zeii mărilor, zeul trăznetului, ș.a.m.d. Mai târziu, alte popoare (probabil evreii) au venit cu ideea unui singur zeu suprem. Astfel a luat naștere zeul actual al multor religii, cunoscut sub numele de Dumnezeu.
Un om înțelept a spus cândva că nu se poate demonstra existența lui Dumnezeu, dar nici inexistența lui. Interesantă afirmație, dar în același timp incompletă. Eu sunt de părere că mai repede se poate demonstra faptul că un creator al universului nu există. Știința ne-a arătat clar cum totul e format din atomi, particule subatomice, energii, etc. Religiile nu vorbesc despre astfel de lucruri, doar despre practici primitive precum sacrificiile, jertfele și conflictele interetnice din motive de dogmă. Religia mereu a fost un obstacol în calea progresului, și din păcate încă tot așa este și în zilele noastre. Vaticanul și Biserica Catolică secole la rând au manipulat omenirea și au ținut-o în beznă, sub un regim corupt al terorii, al fanatismului și al nepotismului. Și totuși această instituție la ora actuală este cea mai deschisă ca mentalitate, ceea ce e un semn bun. Din păcate există o religie care și în zilele noastre cu același fanatism și mentalitate înapoiată reușește să-și îndoctrineze adepții ca și în trecut. Această religie este islamul. E cea mai periculoasă și sângeroasă doctrină din zilele noastre. Nu e nevoie să descriu această religie, ajunge doar dacă aruncă o privire asupra unor țări precum Iran, Irak, Afganistan sau Siria. În aceste țări era democrație, și până prin anii 60-70 femeile umblau în fuste mini precum în occident. Dar după revoluția islamică țara aceste țări s-au radicalizat și un regim fanatic și sângeros a pus stăpânire peste tot. Din păcate putem vedea astăzi ce se petrece pe acolo.
Nu pot să cred în existența unui zeu suprem care permite ca astfel de lucruri oribile și sângeroase să se întâmple în lume. Unde este Dumnezeu atunci când un om nevinovat suferă, sau când un copil este violat, bătrâni maltratați și batjocoriți, etc. Unde este Dumnezeu când se declanșează războaie? Savurează scenariul mâncând pop-corn în timp ce noi ne măcelărim? E absurd să crezi că există o creatură care reprezintă binele suprem atâta timp cât în lume se petrece atâta rău. Toate religiile sunt întemeiate pe teama celor mulți şi pe istețimea câtorva. Religiile funcționează pentru că au la bază frica, și nu iubirea. Toți pocăiții și îndoctrinații zilelor noastre consideră că iubirea este baza ideologiei lor. Da de unde! Au fost cu toții îndoctrinați cu frică, sub o formă mușamalizată a iubirii. Nimic nu mă amuză mai mult decât un creștin care încearcă să se dueleze cu un necredincios aruncând cu citate biblice. O să închei acest articol cu un citat de-al lui Epicurus: “Vrea Dumnezeu să împiedice răul dar nu poate? Atunci este neputincios. Poate dar nu vrea? Atunci e răuvoitor. Vrea şi poate? Atunci este diabolic.”
