Scrisori către ceruri

Scrisori către ceruri

Scriu aceste rânduri
Cu sufletul în gânduri,
Privind doar cerul albastru
Și ignorând orice dezastru,
Amintind de lucruri frumoase
Din timpuri de mult uitate,
Timpuri petrecute cu tine
Cu zile grele sau cu bine;
Prezența ta s-a evaporat,
Dar amintirile nu s-au dizolvat,
Problemele nu s-au rezolvat,
Nopțile tot nu s-au schimbat,
Durerea nu s-a calmat,
Iar lupta nu s-a terminat;
Încă plouă cu lacrimi
Și plouă din înălțimi;
Umbrele amintirilor încă bântuie
În timp ce furtuna se dezlănțuie,
Dar soarele risipește teama
Cum miracolul înlătură drama;
Și dacă porțile raiului s-ar deschide
Mi-ar place să te văd acolo într-o rochie
De culoare albă,
În jur cu multă iarbă,
Pomi, fructe și grădini de altădată,
Fluturi, păsări și albine,
Să te văd veselă și că ești bine,
Că te uiți zâmbind la mine
Mândră de ceea ce sunt,
Mândră de tot ce înfrunt,
Mândră de cum mă descurc,
Mândră de cum pe munți urc;
Să te mai simt odată aproape
Fiindcă ești atât de departe...

După călătorie

După călătorie

Întors din călătorie duc acasă un gram de bucurie
Port parfumul zilelor de veselie
Și e așa o senzație plăcută
După o lungă călătorie străbătută
Căci am călătorit undeva
Alături de cineva.

Din orice călătorie duc cu mine o doză de tristețe
Cu dor tânjesc după revedere
Și cu un gust dulce și amar
Îmi amintesc de un drum imaginar
De o potecă străbătută cândva
Alături de cineva.

Târziu în noapte

Târziu în noapte

Târziu în noapte, când îmi pun capul pe pernă
Mă scufund în a mea lume internă
Pierdut în oceanul dintre vis și realitate
Sunt și apă și colac de salvare.

Târziu în noapte, după ce mă trezesc
Mă gândesc la fete ale căror nume nu mai îmi amintesc
Și încep să scriu scrisori fostelor mele amante
Scriu toată noaptea, scriu despre frustrări și regrete.

Târziu în noapte, mă văd pe mine când eram mic
Îmi aduc aminte de dureri, griji și frici
Trag doar o singură concluzie după atâtea cicatrici
E mai sănătos să uit tot și să nu mai știu nimic.

Dansând pe val

Dansând pe val

Așa am fost, așa am ajuns
Una am spus, alta am făcut
Trebuia să urc munți, dar am stat ascuns
În vis am câștigat, dar m-am trezit și am pierdut.

Am fost bun, dar pentru ei nu era bine
Am devenit rău, dar nu era frumos, în fine
Am fost cândva frumos, dar nu m-au crezut
N-am știut să arăt, căci nu eram priceput.

Au râs de mine când plângeam
Dar pe urmă am râs eu, când ei plângeau
Cu toții pe val undeva mergeau
Doar eu de unul singur dansam.

N-am văzut, n-am întrebat, n-am cerut și n-am auzit
N-am fost vinovat, dar totuși am recunoscut.

Dacă trăiesc puțin, mă doare mai puțin
De aceea de fiecare dată mă abțin.