Bat la uși închise de multă vreme
Încercând să dau de voi prin semne
Și astfel se nasc alte probleme
Căci voi vreți să rupeți orice legătură
Mă retrag frumos fără să fac vreo încurcătură
Pentru voi, eu sunt doar o lepădătură.
Averea mea este cuvântul
Și voi spune asta până mă înghite pământul
Voi nu înțelegeți, pentru că nu mă înțelegeți
Dar e dreptul vostru să alegeți
Să decidă fiecare ce vrea
Cu mine, sau împotriva mea.
Cândva eram atât de perseverent
Dar azi sunt ca voi, absent
Totul e altfel acum în prezent
Nici voi nu mai dați vreo veste
La fel fac și eu în această poveste
Zâmbesc frumos și trec peste.
No comments:
Post a Comment