Majoritatea oamenilor consideră că cei care gândesc diferit sunt niște ciudați. În loc de ciudat putem folosi și cuvinte precum eretic, rebel sau extravagant. Dar dintre toate, cel mai perfect cuvânt care ar putea descrie subiectul articolului este acela de nonconformist. Un cuvânt lung și greu de digerat de către unii. Nonconformistul, așa cum spune și numele, este acela care nu se conformează. E ca un fel de rebel, care refuză mentalitatea de turmă, acceptând în schimb să trăiască conform propriei sale viziuni. Mai are rost să recunosc sau nu? Sunt un nonconformist!
Se spune că trăim în epoca democrației (sau mai bine zis în capitalismul deghizat în democrație, lupul deghizat în oaie) așa că avem dreptul de a alege cine și ce să fim. În aceste vremuri, și nu numai, putem fi ceea ce vrea sistemul sau ceea ce ne dorim noi. Pot să fiu un roboțel, sclav modern pe plantațiile corporațiilor, sau pot să fiu un om liber. Uneori putem alege, alteori nu prea. Ideea e că oriunde ești și orice ai face, toate acestea pot fi doar așa de dragul de a te afla în treabă, dar în interiorul tău adevărata ta natură mereu va fi prezentă. Nimeni nu-ți poate șterge din minte ceea ce ești. Asta este ceea ce unii nu pot pricepe.
În zilele noastre e la modă să facem toate porcăriile ce face majoritatea mediocră. Trebuie să purtăm hainele care sunt la modă. Trebuie să avem neaparat un job, căci altfel ești un nimeni în drum și plin de praf. Trebuie să ai mașină, sau măcar permis de conducere. Trebuie să ai pagină de facebook, căci altfel nu exiști. Trebuie, trebuie și trebuie. Toate acestea doar așa de dragul modei și al obiceiurilor moderne. Să nu cumva să încerci să încalci aceste lucruri sfinte din zilele noastre, că atunci repede apare pe tine eticheta de ciudat. Termenul de nonconformist nici măcar nu există în limbajul imbecililor care știu doar replicile de pe facebook.
Am uitat să specific faptul că în acest articol când vorbesc despre nonconformism mă refer strict la semnificația filozofică al termenului. Nu includ în nonconformism dereglații care promovează mișcări precum LGBT, sau progresiștii care calcă în picioare orice valoare doar de dragul viitorului globalist în care ei văd farmecul. După părerea mea, nonconformist este acela care are curajul să iasă din turmă, fără teama de consecințe. Mă refer strict la gândire. De exemplu, nu sunt de acord cu planificarea sistemului conform căreia trebuie să muncim 8 ore. Mi se pare nedrept faptul că trebuie să îmi petrec toată viața făcând ceva ce nu-mi place și care nici nu mă interesează, doar de aia că așa vor alții. 5 sau 6 ore ar fi mai mult decât suficient. Nu dau doi bani pe carieră și succes, și pe restul ideilor moderne promovate cu atâta entuziasm. Libertatea personală și liniștea sufletească sunt cele mai importante. Dacă ai curajul să afirmi asta în mod public atunci ești un nonconformist.
Nonconformismul este curajul de a spune tot ce ai pe suflet. Este curajul de a nu fi pe placul celorlalți. De exemplu toți ăștia moderni, cu faima și succesul lor cu tot, au curajul să recunoască cum se luptă cu stările invazive și întunecate precum depresia sau insomnia? Eu am curajul să recunosc. Și mai am curajul să recunosc și faptul că sunt un nefericit depresiv și ratat. Dar ei oare au curajul să-și recunoască nefericirea? Sau măcar sunt conștienți de ea?
Nonconformismul nu e despre revoltă sau instigare la ceva rău. E pur și simplu recunoașterea unor idei cu care majoritatea nu ar fi de acord. Mulți acceptă toate obiceiurile moderne doar ca să nu fie priviți ca niște demodați sau țărani. Asta este cea mai pură formă de ipocrizie. Poți să îi minți pe cei din jurul tău, dar nu și pe tine. După cum spuneam, a fi un nonconformist nu înseamnă a fi un rebel obraznic, lipsit de orice moralitate și scrupule. Nu! Din contra. Înseamnă exprimarea concretă a valorilor în care crezi, indiferent ce zic alții sau ce etichetă ți-ar pune, dar în același timp respectând și opinia celorlalți. Cei care au avut o gândire diferită au fost mai tot timpul cei care au schimbat lumea.
No comments:
Post a Comment