Sunday, December 29, 2013

Nirvana

"Constituţia doar dă oamenilor dreptul la fericire. Trebuie însă să o gaseşti singur." - Benjamin Franklin

Nirvana sau nibhana în sanscrită este stadiul suprem al fericirii conform budhismului, punctul în care s-a atins Iluminarea. Site-ul wikipedia dă următoarele definiţii pentru Nirvana:
"Nirvana este starea supremă în budism și jainism, stare care încheie șirul reîncarnărilor. Nirvana este eternitatea, inexistența, adică antipodul lumii imediate a lucrurilor schimbătoare. Nirvana este în afara oricărei posibilități de reprezentare mentală.
Nirvana este o stare de fericire realizată prin eliberarea de grijile vieții, de suferințe și prin contopirea sufletului individual cu esența divină, cu ajutorul contemplației și al ascezei.
Dată fiind natura limitată a creierului uman care fiind doar un instrument al naturii nu poate exprima în concepte ceea ce este mai presus de a fi exprimat în cuvinte (proprie naturii) nirvana poate fi definită doar prin negaţii, adică nirvana nu este asta, nu este aia...... Este o stare care poate fi doar trăită."



Budhiştii şi mulţi alţii consideră că suferinţa în această lume este din cauza plăcerilor lumeşti, a lăcomiei şi ignoranţei. Pentru a distruge această suferinţă omul trebuie să renunţe la dorinţele egoiste şi prin contemplare şi meditaţie să aspire spre Nirvana.

Nirvana mai poate avea următoarele semnificaţii:
- poate fi vorba despre stingerea focului lăcomiei, urii şi iluziei, sau a altor elemente ale depravării şi josniciei;
- poate implica sfârşitul ciclurilor reîncarnărilor, suprimând astfel orice suferinţă;
- poate fi interpretată ca intrarea pe tărâmul statorniciei, al liniştii, al adevărului şi purităţii;
- poate însemna reţinerea de a întreţine focul poftelor trupeşti, căruia nu trebuie să-i mai pui vreascuri şi se va stinge;
- mai poate însemna şi atingerea stării de bucurie supremă, a Iluminării, care depăşeşte puterea de pătrundere a intelectului.

Wednesday, December 25, 2013

Calea celor 8 etape

"Natura nu este niciodată înşelătoare, întotdeauna ne amăgim singuri." - Jean Jacques Rousseau

Odată cu înaintarea în vârstă trebuie să devenim atât mai deştepţi cât şi mai înţelepţi, cel puţin aşa ar trebui să se întâmple. Din păcate marea majoritate dintre noi nu realizăm asta, şi ca drept dovadă ne pierdem printre lucruri nesemnificative, printre iluzii. Aproape tot ceea ce ne înconjoară nu este altceva decât o mare iluzie, suferinţă şi chin. Ceea ce urmează să prezint în continuare este o parte a doctrinei de bază din budhism plus câteva idei personale.

Ne naştem, creştem, ne dezvoltăm, ne trăim viaţa, îmbătrânim iar în final murim. Oare care-i rostul acestor acţiuni? Se spune că omul cât trăieşte învaţă. Foarte adevărat! Dar în acelaşi timp omul se şi înseală pe el însuşi. De multe ori intelectualitatea excesivă sau spiritualitatea excesivă nu fac altceva decât să ne ţină pe loc. Cu alte cuvinte excesele sunt dăunătoare atât fizicului cât şi mentalului. Nu ştim cum a apărut viaţa, şi probabil nici nu o să ştim vreodată; un lucru e sigur: nu suntem rezultatul vreunei creaţii divine.
Cele mai importante şi de reţinut sunt următoarele:
- corpul este impur, odată ce se naşte trupul trebuie şi să moară;
- senzaţiile şi sentimentele provoacă durerea;
- mintea este nestatornică, este cel mai greu de controlat, iar cine reuşeşte aceasta se poate spune că este un adevărat învingător;
- toate lucrurile sunt dependente şi nu au o natură a lor proprie;
- ciclul naşterii şi al morţii;
- legea cauzei şi efectului;
- Nirvana - stadiul ultim al fericirii, sau cum se mai numea în antichitate - Iluminarea.

Totul în Univers este schimbător. Această lume supusă descompunerii este fragilă, dar şi de temut. Corpul uman cercetat în profunzime în realitate nu este altceva decât un robot biologic, tristeţe şi goliciune. Putem observa că toate lucrurile condiţionate apar, se dezvoltă iar în final dispar. În esenţă totul este o stare a transformării şi declinului. Nu există un "eu personal" sau "al meu" şi "al tău", toate acestea sunt nişte iluzii create de minţile noastre. În concluzie mintea este rădăcina tuturor relelor, iar ataşamentul faţă de lucruri este lăcaşul decăderii.

Privind astfel tot ceea ce se întâmplă vom reuşi încetul cu încetul să ne eliberăm noi înşine de suferinţa naşterii şi a morţii. Însuşi Buddha a spus: "Dorinţele excesive nasc suferinţă. Suferinţa vieţii şi a morţii, viaţa plină de dezgust, toate îşi au rădăcinile în lăcomie. Puţine dorinţe sunt acelea nepătrunse de pofte şi doar ele îţi pot lăsa mintea şi trupul în pace".
Ambiţia pătimaşă caută doar să acumuleze, să posede, crescând astfel păcatul. Omul ar trebui să fie cu sufletul împăcat, cu mintea liniştită şi să ducă un trai decent, să caute doar înţelepciunea şi nu faima. Doar astfel se atinge fericirea şi longevitatea.
Conform lui Buddha există 8 trepte sau ramuri ce ar trebui urmate pentru o viaţă bună.
Cele 8 trepte sunt:
1. Cunoaşterea corectă: - adevărata cunoaştere generală: compasiune, bunătate, egalitate şi iubire;
- adevărata cunoaştere în sens budhist:
i). înţelegerea a ceea ce este meritul şi care este rădăcina meritelor, precum şi ceea ce este lipsit de merit şi care este rădăcina lipsei de merit;
ii). perceperea combinaţiei celor 5 factori: forma, sentimentul, percepţia, tendinţa şi conştiinţa, ca fiind nestatornică şi mizerabilă;
iii). legea apariţiei condiţionate şi a încetării tuturor fenomenelor;
iv). înţelegerea suferinţei şi cauzei ei, curmarea suferinţei şi cunoaşterea Căii celor 8 trepte pentru o viaţă mai bună.
- adevărata cunoaştere sublimă: este înţelepciunea ce se obţine prin meditaţie.
2. Gândirea corectă: renunţarea la orice idee de lăcomie sau ură, izvorâtă din ignoranţă.
3. Vorbirea corectă: evitarea minciunilor, a vorbelor goale şi bârfelor.
4. Acţiunea corectă: a nu ucide, a nu fura, exprimarea corectă, conduita adecvată şi abţinerea de la băutură.
5. Preocuparea corectă: preocupările omului trebuie să fie de aşa natură încât să nu producă suferinţa niciunei alte fiinţe, el să-şi ducă existenţa prin mijloace curate şi cinstite.
6. Efortul corect: - lupta pentru biruinţa asupra răului şi stărilor negative care au apărut în mental;
- lupta pentru a preveni răul şi stările negative ce ar putea să apară în mental;
- păstrarea stărilor pozitive care au apărut în mental;
- cultivarea stărilor pozitive ale mentalului.
7. Atenţia corectă: - contemplarea trupului impur;
- contemplarea sentimentului de tristeţe;
- contemplarea diverselor stări ale mentalului ca fiind efemere;
- contemplarea fenomenelor în afara sinelui.
8. Concentrarea corectă: singurul obiect de concentrare a minţii este liniştea care duce la limpezime, profunzime şi înţelepciune.

Studiate şi înţelese aşa cum trebuie, aceste doctrine şi în special cele 8 trepte, o să ducă spre eliberarea de griji şi de suferinţă, spre Iluminare (Nirvana), stadiul suprem de fericire şi înţelepciune, starea care nu poate fi pătrunsă de puterea intelectului. Am hotărât ca despre Nirvana să vorbesc într-un alt articol pe viitor.

Sunday, November 3, 2013

Cele 3 cercuri

"Fii energic şi plin de râvnă ca un cal de rasă atins de bici. Prin credinţă şi puritate morală, prin efort şi meditaţie, prin cercetarea Adevarului (Doctrina), prin bogăţia cunoaşterii şi a virtuţii şi prin atenţie, distruge această nesfârşită suferinţă." - Buddha

Când am citit pentru prima dată citatul de mai sus, am simţit că practic un mecanism se activează în mine, ca şi cum aş fi descoperit care este defapt esenţa vieţii. Am pierdut mulţi ani cercetând, citind şi studiind fel de fel de doctrine, cărţi şi biografii. În toţi aceşti ani am fost precum un rătăcitor care nu îşi găsea casa; şi iată că într-o zi am dat de acest citat al lui Buddha şi am ajuns la o concluzie. E simplu: nu contează cine eşti, de unde provi sau încotro te îndrepţi, nici ce funcţie ai, câtă avere ai, ce şcoli ai absolvit, ş.a.m.d., contează doar să fi tu însuţi în fiecare zi, în orice acţiuni ai face, în orice înprejurări. Citind şi recitind de x ori citatul mi-am format o ideea: cele 3 cercuri. O să explic despre ce este vorba.

Din păcate trăim într-o lume foarte agitată, toată lumea se grăbeşte, unii pentru a obţine bani, alţii pentru reputaţie, etc. Dăm importanţă lucrurilor complicate şi fără rost, însă lucrurile mărunte care chiar ar conta le dăm la o parte. Teoria celor 3 cercuri, teoria mea, este că în realitate există, sau cel puţin ar trebui să existe, 3 lucruri foarte importante de care ar trebui să ţinem cont. Dacă le respectăm şi trăim în funcţie de ele se formează echilibrul şi cele 3 cercuri o să formeze doar un singur cer, adică rezultatul muncii depuse: echilibrul şi fericirea.
Iată care sunt cele 3 cercuri:
1. Perfecţionarea
E important şi esenţial să te perfecţionezi permanent. E stupid şi ridicol să crezi că dacă ai absolvit o şcoală nu mai ai nimic de învăţat şi că şti totul. Trebuie să te intereseze un domeniu sau mai multe şi să te perfecţionezi în acel ceva.
2. Activitatea
Oare ce e mai ok? Să ajungi acasă de la muncă sau şcoală şi să te trânteşti în faţa televizorului sau să faci un pic de activitate fizică sau sport? Oare care dintre variante e mai sănătoasă? Cel mai sănătos e să fi o persoană activă, dinamică. Fă sport, atletism, gimnastică, yoga, sau arte marţiale, orice îţi place ţie, şi continuă să te perfecţionezi sau cel puţin să te simţi bine în timp ce te mişti.
3. Echilibrul mental
Fii mereu o persoană optimistă, şi nu te lăsa învins de greutăţi şi de gânduri negative. Optimismul conduce la succes, iar succesul la fericire. Prin îmbogăţirea cunoştinţelor şi dezvoltarea virtuţii spargem barierele suferinţei.

Aşadar acestea sunt cele 3 cercuri, şi cum am spus, dacă le fuzionăm va reulta un singur lucru: fericirea.

Sunday, October 27, 2013

Epuizare

"Cel mai greu lucru de păstrat e echilibrul." - Jean Grenier

Recent am citit un articol despre o nouă formă de boală, nerecunoscută încă la nivel oficial. Sindromul de epuizare profesională cunoscut sub numele de "burnout" este probabil boala secolului, datorată de stres şi conducând la epuizare.
Din păcate trăim într-o lume în care toată lumea e pusă rău pe fugă, lumea munceşte din greu fără să îşi pună întrebări sau să aibe păreri.
Sindromul de epuizare profesională este o maladie caracterizată printr-o serie de semne, simptome şi modificări ale comportamentului nostru în mediul profesional, pe scurt la locul de muncă. Această maladie este o consecinţă directă a stresului prelungit şi permanent. Efervescenţă continuă, comunicare 24 de ore din 24, presiuni sociale constante pentru a reuşi: tot acest coktail duce la o creştere costisitoare a cheltuielilor de sănătate legate de stres. Spre exemplu, în ultimii 5 ani, în Germania vânzările de medicamente antidepresive au crescut cu 40 de procente.
Probabil că şi criza financiară mondială a contribuit din plin la mărirea stresului. Tot mai mulţi salariaţi au refuzat să-si ia zile libere, chiar si când erau bolnavi, de teamă să nu fie daţi afară. Condiţii în care unii specialişti vorbesc deja despre un fenomen nou: de la absenteism s-a căzut în extrema opusă, la "prezenteism". Te duci la servici, ai n-ai treabă, şi chiar dacă în ziua respectivă mai bine ai fi stat acasă că erai bolnav. Veşnic nesatisfăcuţi de ceea ce fac, salariaţii de azi încearcă în permanenţă să facă mai repede, mai bine şi mai mult.


Sunday, October 13, 2013

5 elemente importante pentru un sportiv

"Toate lucrurile sunt dificile înainte de a deveni simple." - motto pentru motivaţie

Acest articol are ca scop prezentarea unor elemente pe care le consider cele mai importante în viaţa unui practicant de arte marţiale sau sportiv. Nu în ultimul rând, aceste elemente în număr de 5 ar putea constitui şi baza unei vieţi echilibrate şi pentru cei care nu sunt sportivi.
Mai jos în ordine sunt prezentate aceste 5 elemente, fără de care nu poate apărea succesul.

1. Antrenamentul
Probabil cel mai important factor din viaţa unui sportiv este antrenamentul. Contează foarte mult felul în care te antrenezi, durata, intensitatea, metodele de antrenament ş.a.m.d. Totodată, nu trebuie făcute extreme, şi anume supraantrenamente, care nu fac altceva decât probleme de sănătate şi epuizare fizică. Cu alte cuvinte trebuie să te antrenezi tare, dar şi inteligent în acelaşi timp.

2. Alimentaţia
Al doilea factor important este alimentaţia. Este foarte important ce mănânci, când, felul în care este preparată mâncarea, cantitatea, ş.a.m.d. Cei mai mulţi oameni aleg să mănânce odată sau de două sau maxim de 3 ori pe zi, stilul clasic fiinf dimineaţa, la prânz şi seara. Este greşită această abordare. Modul cel mai corect este să mănânci puţin, dar des, la intervale de două sau trei ore diferenţă. Este cel mai dăunător pentru sănătate să mănânci de vreo două sau trei ori pe zi şi să mănânci şi mult şi să lşi şi intervale lungi între mese, gen dimineaţa şi seara. Mai ales dacă meniul constă în măncare gen fast food (hamburgher, pizza, hot dog, chipsuri, etc.) atunci nu mai are rost să te întrebi de ce îţi întârzie succesul.

3. Odihna
Fără să te recuperezi după antrenamente dure sau alte activităţi nu se poate imagina succesul. Odihna este la fel de importantă precum antrenamentul. Cele 8 ore de somn, plus un somn scurt de după masă sunt metoda cea mai bună pentru recuperarea organismului după efort.

4. Suplimentele nutritive
Suplimentele nutritive sunt foarte bune pentru toată lumea, dar mai ales pentru cei care practică activităţi sportive. Suplimentele alimentare gen vitamine, minerale, calciu, fier sau magneziu, sunt elemente de care organismul are nevoie la orice oră. Cea mai inteligentă metodă este cumpărarea lor de la farmacie sau de la un vânzător autorizat şi administrarea lor atât în perioadele de antrenament cât şi în cele de odihnă.

5. Implicarea mentală
Ultimul element şi probabil cel mai important dintre toate este implicarea mentală în toată treaba. Cum ai putea să ai succes dacă nu îţi doreşti cu adevărat asta? Evident că trebuie să vrei din adâncul inimii tale să îţi atingi ţelul, să nu te laşi tras în jos de depresii şi alte probleme mentale de genul acesta. Nu trebuie să laşi stresul şi rutina zilnică să îţi facă viaţa neagră sau incoloră, cî altfel nu o fi bine. Totul ţine de implicarea mentală şi de activitatea minţii.

Sunday, October 6, 2013

Nu te grăbi

Din păcate trăim într-o lume în care agitaţia şi stres-ul cresc pe zi ce trece tot mai mult. Fiecare se grăbeşte orbeşte spre marea destinaţie, adică într-un final spre nicăieri. Cum spune şi proverbul "graba strică treaba", pe lângă că strică treaba ne afectează şi sănătate foarte mult, şi nu în ultimul rând ea poate să fie fatală.
Recent am citit un articol foarte interesant despre nişte sfaturi pentru cei care mereu sunt pe fugă. Mai jos am să reproduc unele dintre aceste sfaturi.

Nu te grăbi:
- dimineaţa să te ridici brusc din pat, trezeşte-te cu 5 minute mai devreme şi dă timp inimii şi creierului să se trezească, iar după ce te-ai ridicat întinde-te bine;
- să pleci la muncă fără să iei micul dejun;
- să pleci fără centură şi fără să fi atent la trafic;
- să cumperi prânzul de la fast-food, mai bine adu-l gătit de acasă sau caută mâncare gătită la un restaurant;
- să mănânci prânzul cu ochii în ecranul calculatorului, mai bine lângă o fereastră şi mănâncă încet şi savurează mâncarea;
- să treci pe lângă bătrânul de la colţ, poate nu ai bani să-i dai zilnic, dar poţi să îi dai bună ziua şi un zâmbet, care oricum nu te costă nimic;
- să te duci la antrenamente nemâncat;
- atât de tare încât să uiţi să saluţi când intri undeva;
- să sari peste încălzire, pentru că şi ea face parte din antrenament, ferindu-te de accidentări;
- mereu atât de tare încât să ajungi să elimini micile plăceri ale vieţii, să uiţi de oamenii importanţi din viaţa ta, de echilibrul din efort şi odihnă şi mai ales nu te grăbi să îţi tratezi organismul ca pe o maşină;
- decât dacă este cu adevărat necesar, întotdeauna grăbindu-te pierzi din vedere anumite aspecte importante şi apare un accident, fie auto, fie musculo-tendinos sau de altă natură;
- aşa de tare încât să stai o oră încruntat fără să zâmbeşti;
să îmbătrâneşti, asta se va întâmpla inevitabil, însă tu alegi cât de tare grăbeşti acest proces.

Monday, September 30, 2013

Al 6-lea simţ

Capacitatea noastră înnăscută de a percepe şi analiza un număr de obiecte printr-o privire scurtă numerice a fost asociată cu o regiune a creierului, cercetătorii referindu-se la ea ca un fel de "al şaselea simţ".
O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Utrecht, Olanda, a descoperit o masă mică de neuroni, puţin deasupra urechii, care ne permite să aruncăm o privire rapidă pentru a determina cât de multe obiecte avem în faţa noastră. Pentru multe persoane, această capacitate este limitată la aproximativ cinci obiecte, dar pentru persoane mai speciale este uşor să vadă un numîr mare, aparent nelimitat, de obiecte.
"Când vedem un număr mic de obiecte, nu avem nevoie să le numărăm", spune Ben Harvey, conducătorul studiului publicat în revista Science. "Ştim cât de multe sunt, imediat".
Regiunea creierului descoperită de oamenii de ştiinţă, după cum spune Harvey, se "aprinde" atunci când vedem o anumită cantitate de obiecte. Într-o serie de experimente, Harvey şi colegii săi au folosit rezonanţa magnetică pentru a măsura şi a întocmi o hartă a creierului participanţilor, arătându-le o serie de cercuri pe un ecran, de la unul, până la opt cercuri.
Un grup de aproximativ 80 de mii de neuroni, de mărimea unui timbru poştal, s-au "iluminat" în creierele tuturor celor opt participanţi în timpul studiului. Cercetătorii au descoperit în acest fel că "neuronii care sesizau numere mai mici se aflau într-o parte a creierului, în timp ce neuronii care sesizau un număr mai mare erau pe partea cealaltă a creierului".
"Există părţi din creier conectaţi la suprafaţa pielii sau suprafaţa retinei", a spus Harvey. "Acestea reflectă un organ extern. Am găsit prima hartă a unui funcţii cognitive. De exemplu pentru a vedea este nevoie de mai mulţi neuroni care prelucrează centrul vizual al câmpului, pentru a avea o viziune foarte clară".