Mereu am fost un singuratic
Prea puțin de lucrurile lumești atras
Un copil nostalgic
Și de când mă știu am trăit retras.
Mereu am fost un singuratic
Oscilând între speranță și dramatic,
Pentru alții doar un lunatic
Dar curios și obsedat de fantastic.
Retras am trăit de când mă știu
Căci așa ca alții n-am vrut să fiu
Mulți mă priveau ca pe un enigmatic
De când sunt pe lume eram un singuratic.
Oricât aș fi fost de tăcut
Erau lucruri care mi-au plăcut
Curiozitatea mea n-o avut limite
Singuratic fiind, contemplam în liniște.
No comments:
Post a Comment